Suntem atât de mici, într-o lume atât de mare! 😦 suntem atât de infimi într-un Univers atât de infinit! Ce ne-ar putea individualiza? Graiul articulat? Personalitatea? Oh,,, da… poate sunetul de pian care nu s-ar putea auzi chiar pe orice stea! … poate sufletul care n-ar putea grăi pe orice planetă? Poate fuziunea atomilor pământești care ar putea relaționa acolo unde magnetismul terestru ar putea interveni? Nu știu… dar sentimentele omului nu s-ar putea compara cu nicio bacterie terestră sau extraterestră… nimic din Univers n-ar putea înlocui fericirea sau tristețea simțită de omul evoluat sau chiar involuat… oricât de primitivă ar fi entitatea omenească, sentimentele sunt unice omenești! Chiar așa! iubesc pământul, universul și fizica cuantică, ea îmi demonstrează zilnic comunicarea la distanță doar printr-un gând intens! :X