„Mesagerii” Sf. Andrei au ajuns şi pe la ei…

EI sunt cei din Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jariştea, iar mesagerii sunt toţi oamenii de bine care au contribuit cu mai mult sau mai puţin pentru ca sărbătoarea să fie adevărată!

Cei care au ajuns cu aceste cadouri au fost întâmpinaţi încă de la poartă de cei asistaţi cu un imens zâmbet, iar cel mai răsfăţat din „familie” ne-a zis „La mulţi ani” ori de  câte ori se intersecta  cu unul dintre noi!

Prima dată, am stat să mă gândesc de ce spune „La mulţi ani”, dar nu am ezitat să-l întreb totuşi să mă conving. Mi-a răspuns senin şi zâmbind, doar pentru că e sărbătoare, dar şi pentru că a fost ziua lui, însă nu ştie câţi ani a împlinit!

Dacă stai să compari privindu-i cine de fapt trăieşte o dramă, cu siguranţă ei nu! Adevăratele drame le trăiesc „nebunii de afară”.

Cei din centru se bucură de atenţie şi afecţiune atât din partea personalului, cât şi din partea celor care mai vin în vizită. Sunt 30 de oameni, cu afecţiuni neuropsihice de gradul 2, dar care percep  în „nebunia lumii lor” doar părţile bune. Şi-amintesc figurile celor cu care au mai interacţionat, ştiu să mulţumească, ştiu să-şi ceară pastilele şi ştiu să socializeze. Chiar dacă 16 dintre ei suferă de schizofrenie, să nu vă gândiţi că vă aşteaptă criminalii după colţ. NU! Ei sunt paşnici, chiar dacă rareori mai ies la iveală comportamentele propriilor lor offuri, chiar dacă îşi rup hainele de pe ei şi se aşează în poziţia „lotus” câte jumătate din zi. Au grijă de propriile dormitoare şi le personalizează după cum li se pare că ar fi mai frumos. Se mândresc cu ceea ce fac şi se bucură pentru fiecare realizare.

M-au rugat să-i fotografiez şi le-am promis că le voi trimite pozele! Au fost foarte fericiţi că i-am surprins pe unii dintre ei alături de doamna director Mirela Iacob şi după expresiile lor puteai să-ţi dai seama cu uşurinţă că doamna este foarte iubită!

Aceşti asistaţi trăiesc din fondurile de pensie, echivalentă handicapului de gradul 2, adică puţin peste 200 lei pe lună. Mâncarea pe o zi de persoană trebuie să se încadreze în suma de 8 lei. Imaginaţi-vă dacă voi aţi mânca sănătos şi bine din banii aştia. Dar ei reuşesc pentru că administrarea este una eficientă. Iar dacă ar mai fi şi oameni de bine, aşa cum ai fost cei de astăzi din cadrul Campaniei iniţiate de Grup ACT, problemele sau nevoile nu s-ar simţi atât de tare.

De lăudat este că cei din Jariştea sunt oameni gospodari, iar prosperitatea se vede doar la o simplă privire. NU multe comune se laudă cu străzi asfaltate sau cu un agent economic ce a oferit comunităţii in jur de 500 de locuri de muncă. Iniţiativele de acest gen nu ar trebui să fie îngrămădite de sărbători, ci să fie constante tot timpul anului. Omul nu trebuie să mânânce şi să se îmbrace doar la zile mari, ci în fiecare zi. Aşa că invit preotul din sat, ca atunci când iese de la slujbe, să treacă şi pe la centru cu o bucată de pâine sau un măr, iar domnul manager de la o firmă prosperă în zonă, să mai trimită din când în când şi câte un surplus de 30 de pâini.

Acestea fiind zise, Grup ACT şi Centrul Jariştea mulţumesc tuturor oamenilor care au contribuit cu ce au putut la această campanie, transformându-se pentru câteva ore în mesagerii Sf. Andrei.

Dovada lor de mulţumire a fost o icoană pe sticlă dăruită iniţiatorilor şi pictată de ei înşişi, aşa cum din mânuţele lor, multe obiecte frumoase se conturează în camera de terapie ocupaţională.

   EI au nevoie de atenţie şi afecţiune!