Iarna cu miros de supă

Evident sunt blocată în casă. Pentru că la noi, în sud estul României, se întâmplă des  tot felul de intemperii.

Iarna, în estul, sud estul şi jumătatea sudică a  ţării este cea mai uricioasă de pe tot teritoriul României şi tot timpul trebuie să fii pregătit de viscol, furtună, geruri siberiene. Dacă nu este ger uscat, va fi ger cu nămeţi cât casa, iar dacă e niţel mai călduţ, trebuie să te aştepţi la polei şi/sau ceaţă.

Nici vara nu e mai fain. Este caniculă datorită aerului ce pătrunde din Sahara, peste 15 zile pe sezon, iar restul zilelor de vară sunt dominate de uscăciunea aerului est-continental. Mult praf sau colb, cum zicea bunica mea. Din când în când mai pică câte o ploaie torenţială când mai scapă vreun front rece şi face prăpăd. Se produc viituri, din cauza faptului că pe versanţii din amonte albiilor au dispărut pădurile, iar în oraşe gurile de canalizare abia fac faţă. În alte cazuri se rup poduri, podeţe, drumuri pentru că lucrările de consolidare se fac cum se fac in România, nu ţin cont de friabilitatea rocilor şi ne zgârcim foarte mult la investiţii sigure de consolidare a versanţilor. Preferăm să reparam puntea de lemn de fiecare dată, decât să facem un pod din fier. Cam aşa este mersul.

Şi peste toate intemperiile, la noi in Vrancea, în fiecare zi se produc cutremure, ce nu ţin cont de anotimp! NU vă panicaţi! E firesc!

Revenind la iarna anului curent, că nu pot să nu observ cicilitatea fenomenului din 2012 încoace, fără să mai iau în calcul atâtea ierni ale anilor mei.

Este posibil ca mâine să nu se poată deschide şcolile, drumurile naţionale şi judeţene sunt inchise pentru că viscolul îşi face de cap, pentru că este un imens câmp deschis în care lipsesc perdelele forestiere ca şi parazăpezi naturale, că mai bine facem o tonă de rapiţă şi grâu la hectar, decât să renunţăm la câţiva metri de teren pentru o fâşie de pădure care ne mai alimentează, în plus, cu oxigen.

Acum vă pot spune că orhideea de la geam a înflorit, maşina este cu totul îngropată în zăpadă ca de altfel tot perimetrul din faţa blocului, iar în casă miroase a supă în timp ce eu recitesc „Cel mai iubit dintre pământeni”!

De ziua lui Ceauşescu, o duminică frumoasă vă doresc! 🙂