Chin mare cu Dorel! luni de zile de aşteptare şi ani, adică 2 decenii în care nu s-a întâmplat nimic în zonă. Serialul „Dorel” se apropie de final!
Astăzi m-a scăpat definitiv de mocirlă şi mi-a turnat o frumoasă alee în faţa scării, chiar de ziua prietenei mele Carmen. Mâine de ziua Tanţei, sigur se va întări betonul, iar dacă providenţa o va cere, poate că de ziua mea se va produce şi mare asfaltare, în spaţiul în care m-am uitat pe fereastră şi nu s-a întâmplat nimic, 20 de ani. Evident că nici înainte nu s-a întâmplat!
Dorel şi prefinalizarea amenajării spaţiului microurban, înainte de „marea asfaltare”! Cred că o să-mi fie dor de EL sau de EI, dar mai bine prefer să nu se macine nimic în timp!
Reclame
zice-se prin targ ca doar scara ta a primit alee pe motiv de harțuiala a Dorelului !
hahahaha… nu stiu, nu cred! eu am vazut prima data la scarile de alaturi si aleea lui Vlase turnat[, dintre blocuri, cand eu aveam mocirla de un metru de la glezne in sus! :))) si daca ar fi asa cum zice-se prin targ, macar de-ar fi, ca tot mi-o fi, dar cam tarziu, insa e bine si acum! ar trebui sa mai lucrez la impact! :))) … cu alte ocazii!