Je suis de veghe`n lan

De obicei, atunci când se porneşte vreo isterie, încerc să stau departe de „turmă”, în cazul în care, evident, subiectul mă depăşeşte! Şi da, la subiectul cu terorismul nu mă bag, nu neapărat că nu mă priveşte sau nu mă interesează, dar n-aş vedea rostul la întrebarea dacă şi eu, alături de alţii care îşi exprimă părerile în necunoştinţă de cauză şi de dragul ratingului, să mai îngroş rândurile cu abjecţii.

Aşa că, m-am depărtat puţin de isteria momentului (sau nu!), avându-le eu însămi pe ale mele, şi am ales să mă liniştesc şi să mă calmez citind o carte. Am ales una foarte cunoscută, pe care am mai citit-o în studenţie, pe vremea când fascinată de reapariţia cărţilor după ani în şir de lipsuri, cel mai frumos loc de popas, prin Bucureşti, era librăria sau anticariatul.

Cartea asta este preferata multora, mai ales adolescenţilor (adică cei care mai ştiu să citească o carte :D), pentru că însuşi personajul principal este un adolescent, dar mai ales pentru trăirile şi descrierile unor întâmplări, într-un limbaj specfic adolescentin. Titlul însă este mult mai profund şi atrage de la prima vedere, iar în aparenţă, pe tot parcursului lecturării te întrebi care este până la urmă legătura titlului cu întregul conţinut.

Am recitit cartea cu plăcere, mai ales că aveam nevoie de ceva care să mă şi amuze pe ici colo şi să îmi reamintesc, în etapa actuală, că mentalitatea unui adolescent este diferită totalmente de cea a unui adult.

Având în vedere că prima ediţie a fost tipărită în 1945, constat că adolescentul american de la acea vreme, descris de J.D. Sallinger în „De veghe în lanul de secară” se apropie foarte mult de gândirea adolescentului de astăzi, cu mici nuanţe pe ici colo.

Mă rezum la un citat, inserat în paginile cărţii, al unui psihanalist pe nume Wilhelm Stekel: „caracteristica definitorie a omului imatur e că vrea să moară în mod nobil pentru o cauză, în timp ce caracteristica definitorie a omului matur e că vrea să trăiască pentru una”.

Vă recomand „De veghe în lanul de secară”, J.D. Sallinger, 2001, Editura Polirom, 279 pag. (in format mic)

de-veghe

 P.S. LA MULTI ANI, MIE! Astăzi, se împlinesc 2 ani de la prima mea postare pe blog!

Anunțuri

9 gânduri despre &8222;Je suis de veghe`n lan&8221;

    • Ah, nu! sper sa nu le mai aud pe alea niciodata! le-am auzit cumva in vremea „Revolutiei”. Cred ca aud tastaturile unor ipocriti care nu au fost in viata lor la Paris sau prea des prin Europa, brusc au imbratisat un curent sau altul si nu au auzit pana acum trei zile de acea revista! DEspre conjugarea verbului „a fi”, in franceza, nu se mai pune problema!

  1. ma bucur sa te vad aruncata in pagini , refugiata a realitatii prea brutale si crude . Asta e si dorinta mea pe anul 2015 – sa ma rup de tot ce-i malefic si sa-mi construiesc o lume a mea de vis si de visare prin multe carti citite , o lume linistita si cu multe iesiri in natura/….

    • oamenii de rand pot schimba atitudini, desigur! complexitatea unor fenomene, insa, nu poate fi inteleasa de oricine, atat timp cat nu am interactionat direct sau aproape fata de ele… departe de mine sa tai curajul copiilor 🙂

Mi-ar plăcea să-ţi ştiu părerea...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s