Un pumn de migdale amare

Am primit cândva, într-o seară

Le-am pus în dulap, la păstrare

Doar pentru că le-aş fi mâncat

prea greu, acEA seară!

 

Mult mai târziu, într-o doară,

Am căutat în dulap altă seară

Şi am găsit într-un colţ aşteptând

Un pumn de migdale amare.

 

Să le mănînc oare astă seară? (by me)

aroma-almond-migdaleFoto: vapez.ro

Poezia din închisoare

N-am mai scris de multă vreme vreo poezie şi, nici măcar acelea pe care le-am scris, nu sunt sigură că sunt bune de ceva.

Dar nu le-am scris pentru a fi bune sau  rele, nu le-am scris pentru critici de specialitate, ci pentru că aşa am simţit atunci: să le scriu!

Clar! nu am mai scris de mult o poezie! Continuă lectura

Trei minute peste 23

Aproape şi departe

Acelaşi timp, acelaşi ceas

Învinsă-n noapte, pe la ora 23,

E doar final de marte`, cu plus sau minus

trei.

 

Pe 1, 2 sau 3, în luna lui april`

Un alt popas, la ceas de 23,

Cu plus sau minus alte trei minute,

Se adaugă ceva la peste cele dinainte

trei.

 

Şi tot aşa mai trec şi alte 23,

De alte zile ce se-alătură lui trei,

Doar aşteptând să reînvie patru,

Sau doar să mai urmeze unui altui

trei.

[by me]

11clock

Toamnă arămie sau gri…

Raze de soare, de toamnă

Încâlzesc sufletul amorţit, purpuriu,

Frunzele aştern pământul

În culori arămii.

Formează pături şi movile,

Acoperă chiar şi asfaltul prea gri,

Dar Soarele în preumblarea lui,

Mai încălzeşte un suflet, sau poate

O frunză verde rămasă-n târziu.

Priveşte cum frunzele cad,

Formează o pătură ce cade pe tine,

Păşeşte agale-n culori arămii

Şi simte doar toamna din tine!

1377963_526136237468410_1227466157_n

Dincolo de geam

Şi poţi privi şi dincolo de geam,

Chiar dacă n-ai idee ce-ai să vezi,

Priveşti adânc poate o dungă,

Dar nicidecum reflex pe umbră.

În verde crud e încadrată,

De rama maronie, puţin groasă,

Prin geam, o pală prăzulie

Pozează suflete şi-nvie.

Învie suflete sau sfinţi

De umbre desluşite-n minţi,

De verde prăzuliu prin geam,

De dorul zilelor din ani! (by me)
window2