Casa memorială ”Simion Ghinea” și Biblioteca de week-end, Șerbești, Vrancea

Dacă treci prin Șerbești sau pe aproape, nu ezita să vizitezi Casa memorială ”Simion Ghinea” și Biblioteca de week end, să admiri florile, să miroși buchetele de lavandă, să mănânci mere și prune, să te dai în leagăn, să stai întins pe iarbă sau să mângăi ori să hrănești un căluț frumos.

Continuă lectura

Reclame

”Cover Up”. Ioana și Adrian

Doi tineri talentați, doi dintre cei 5 membri ai formației ”Cover Up” din Sibiu, din cadrul Asociației Internaționale de Tineret BECOME, Sibiu! Un mini recital live oferit tinerilor din Focșani, aflați în trecere.

Audiție și vizionare placută! NU uitați!… la a treia melodie, foarte sensibilă, să sarutați și lacrima din suflet a Ioanei.

”Toamna patriarhului”, Gabriel Garcia Marquez

Primul roman din istoria lecturărilor mele pe care l-am citit greu și nu prea am înțeles mare lucru din el. A fost pentru prima dată când eu am nimerit o carte de genul acesta, cu o ”structură în spirală” cum spune autorul, fără un început anume și cu un sfârșit un pic previzibil, dar nu cu un happy end.

Nu vă pot descrie cumva povestea, pentru că nu este una, ci mai multe fire narative se amestecă în fraze fără de sfârșit. Multe cuvinte, aparent fără noimă, se amestecă simultan și, deseori, riști să îți pierzi concentrarea și o iei de la capăt. O frază are minim 4 pagini și se întinde chiar cât un capitol. Inedit!

Continuă lectura

Mario Vargas LLosa, Paradisul de după colţ

Având titlul original „El paraiso en la otra esquina” (2003), romanul laureatului Premiului Nobel pentru literatură (2010), născut în Peru în anul 1936, Mario Vargas LLosa, este tradus în România sub titlul „Paradisul de după colţ” şi publicat în trei ediţii: 2004, 2010, 2014, la Editura Humanitas. Ediţia din 2014 este tradusă de Marian Sipoş.

Romanul este conceput pe 22 de capitole, în care se descriu, alternativ, două vieţi total opuse, aparent fără nicio legătură, vieţi ce se trăiesc la distanţă de peste juma de secol.

Flora Tristan, o femeie puternică, a cărei viaţă stă sub semnul sacrificiului şi apoi, dedicării ei în lupta pentru respectarea drepturilor femeii si a muncitorilor, în ciuda tuturor prejudecăţilor ce zguduia lumea jumătăţii de secol XIX, în care femeia era socotită aproape o sclavă, iar muncitorul batjocorit prin salariul de mizerie.

Celălalt personaj, Koke alias Paul Gauguin, pictorul ce în realitate şi-a descoperit talentul destul de târziu, dar care ulterior, a renunţat la tot ce înseamnă conformism, refugiindu-se în lumea „ideală”, exotică, aproape desfrânată, fără reguli (din unghiul personal) şi unde permanent a cautat inspiraţia.

Romanul te poartă pe mai multe planuri: din prezent spre trecut, iar din trecut în prezentul descrierii, relatează experienţele celor doi, unele chiar mizere sau vulgare, te poartă confuz între acele lumi paralele, iar cu o imensă abilitate, scriitorul descrie vieţile şi creaţiile celor doi, fără să distingi clar, ca cititor, ce e realitate şi ce e ficţiune, fiind un amestec de memorii, biografii şi talent literar, inserate de autor.

La sfârşitul celor 392 de pagini, afli cum s-a sfârşit viaţa fiecăruia dintre personaje, iar dacă viaţa Flore Tristan a fost una batăioasă şi asumată, viaţa pictorului a fost parcă voit distrusă în mod voit, doar pentru a afla misterul acelui joc din copilăria celor doi: „Unde este paradisul?”, „după colţ”…

Iluzii, utopie, creaţie, visare, decădere… şi mutle altele în Mario Vargas LLosa, „Paradisul de după colţ”, Editura Humanitas, 2014, 392 pagini.

paradisul-de-dupa-coltP.S. nu uitaţi să vizitaţi şi website-ul meu: http://www.alexandratataru.ro

„Cum s-a românizat România”

Apărută la Editura Humanitas, în anul 2015, cartea „Cum s-a românizat România” a lui Lucian Boia suprinde, cronologic, anumite aspecte legate de structura etnică a populaţiei României şi evoluţia acesteia din perioada Vechiului Regat, până în prezent.

Studiul se bazează pe o sumedenie de date statistice de arhivă, documente istorice, alte studii de interes istoric şi cuprinde trei mari părţi: Continuă lectura

„Destinul unui disident”. Paul Goma

Este titlul unei cărţi,  al unui destin, al unei istorii, al unei vieţi şi care rămâne pentru mulţi aproape necunoscută şi, de prea mult timp şi de prea mulţi, nerecunoscută. Este destinul lui Paul Goma, iar cine nu ştie cine este Paul Goma, fie caută repede pe Google, fie citeşte cartea recomandată de mine, unde va descoperi şi alte surse care vor conduce la o lămurire profundă.

„Destinul unui disident. Paul Goma” este scrisă de Mariana Sipoş, fiind la a doua ediţie (2014), Editura Eikon, revăzută şi adăugită după 8 ani de la prima ediţie (2006) la Editura Universal Dalsi.

Continuă lectura

Paler. „Viaţa pe un peron”

Continuăm (sau finalizăm) seria de recomandări dedicată lui Paler. „Viaţa pe un peron” (2014) este o altă capodoperă inclusă în colecţia editurii Polirom, în topul celor mai îndrăgite bestselleruri. Recomdarea mea nu trebuie inclusă în seria criticilor de specialitate, ci în cea a impresiilor unui simplu cititor.

Oricum, chestia asta cu bestseller-ul este destul de ambiguă. Deseori, poţi constata că un bestseller poate fi impulsionat şi de reclama, mai mult sau mai puţin întemeiată, fie pe cale orală, fie scrisă, a criticilor literari profesionişti sau amatori.

Unora le place povestea, altora Continuă lectura