Azi e ziua mea! trei ani de blogging, cica

M-a anunțat wordpress.com că am împlinit 3 ani. ”Happy Anniversary with WordPress.com! You registered on WordPress.com 3 years ago! Thanks for flying with us. Keep up the good blogging!”

Exceptând tentativele de a scrie dinafara platformei wordpress, încerc să mă bucur că am împlinit 3 ani. Știu că nu e mult, știu că abia este depășită faza de „sugar„ la stadiul de biscuiți cu mere, dar doar acceptând să ne dezvoltăm, mai și creștem. DE la 3 ani ce urmează?

Cu siguranță, blogosfera asta este o comunitate foarte mare. Am observat în cei trei ani că, aici se scriu vrute și nevrute, cu succes mai mare sau mai mic, uneori chiar cu așteptări inverse. Unii sunt adevărați formtori de opinie, alții scriu fără țintă, iar o altă categorie primește audiență pentru titluri de cancan. Loc este pentru toată lumea și fiecare are dreptul la exprimare. Ar fi păcat să nu folosim șansa nemărginitului mediu online.

Mulțumesc tuturor pentru susținere, că v-ați rupt din timpul vostru pentru a citi fie și măcar un titlu sau o propoziție, și vă doresc succes în toate.

Pentru cei care înca nu știu, eu mai scriu pe www.alexandratataru.ro, pe http://adevarul.ro/blogs/alexandra.tataru și pe alte platforme media locale. Alte date despre mine AICI .

Mulțumesc tuturor și mai ales celor din Blogosfera Vrancea care m-au introdus în această lume !

P.S. si daca tot a fost Dragobetele, impart cu voi o felie de tort!

Blogosfera vrânceană „s-a dat” cu maşina anului 2015 şi a sărbătorit un cincinal

Sâmbătă, 18 aprilie 2015, blogosfera vrânceană şi-a dat întâlnire pentru a sărbători 5 ani de la semnarea „certificatului de naştere” şi pentru a pune la cale alte proiecte comune. Blogmeetul a avut loc la propunerea lui Ştefan Dănut Cristian, în spaţiul Volkswagen-Scorpion Focsani, unde ne-a aşteptat cu numeroase SURPRIZE. L-am cunoscut şi pe John Korst, un american din Missouri, membru activ în Corpul Păcii, care a donat Focşaniului, din 2010 până în prezent, peste 10 mii de volume în limba engleză. Citiţi povestea noastră de „give me five”: Un 5 la ei, un alt 5 la mine şi încă unul la maşină.

Staţi o ţâră să-mi trag sufleţelul, să vă povestesc un scurt istoric al blogosferei, strict subiectiv!

Păi, în secolul ăsta supersonic, e cam greu să