Clar! Este o sintagmă cu o vechime incertă, dar cred că nu a fost rostită de pomană, pentru că se confirmă pe zi ce trece că orice om bun, tolerant, care nu ţipă şi nu ripostează zilnic contra nedreptăţii şi prostiei este considerat ori prost, ori naiv, ori autist, ori ceva ce iese din sfera „normalului” impus de însăşi societatea contemporană.
Un om inteligent sau şcolit nu este neapărat „deştept” în materie de „lichelism”, iar un om, indiferent de statutul său social sau profesional, este totuşi om, cu un temperat sau un psihic de gestionat. Deseori însă, un om bun şi tolerant este rapid pedepsit dacă îşi iese din fire, iar cel care este rău de la „capo al fine” este tolerat şi luat drept nebun, sau cum s-ar spune „lasă-l că-i nebun”!