Maria are 6 ani. Este mezina familiei alcătuită din 9 membri. Mama și cei 8 copii rămași fără tată, din satul Făurei, comuna Garoafa -Vrancea, care în urmă cu ceva timp ”și-a scuipat” un rest de plămân, au trăit în complezența unui sistem care nu a încurajat bunăstarea, dar cei în cauză nu au prevăzut că ei vor rămâne fără sprijinul patern.
Cazuri sociale de acest gen sunt sute, poate mii în țara asta, să nu mai zicem în lume. Mame cu mulți copii, rămase văduve la vârsta la care alte femei își trăiesc viața în huzur. Unele pe care le vedem la televizor, la doar 45 de ani, le vedem că se îngrijesc cum să-și umple ridurile, abia schițate, cu acid hialuronic sau poate că sunt nemulțumite de sânii care au nevoie de niște adăugiri cu silicon. Societatea nu ne arată cazuri de egalitate, ci dimpotrivă. Ne arată discrepanța dintre aparență mediatică și realitatea cruntă.
În aceste zile, se scot în evidență dramele. Pentru că e vremea lui Moș Nicolae și a lui Moș Crăciun. Vremurile când, lumea copleșită de altruism, ar vrea să dăruiască ceva din suflet. Dintr-un suflet bun ori meschin. Pentru a se pocăi sau pentru a puncta. Depinde de unghi.
Dincolo de meschinării, ne place să credem că în fiecare zi învâțăm să fim mai buni. Să dăruim și să rupem o bucățică din fericirea noastră pentru a dărui și altora.
Dezvăluiri învăluite 