Jurnalul meu de tranziţie, la sfârşit de 2014

Ultimul an, a fost şi el plin cu de toate. Cu programul de şcoală obişnuit, cu activităţi suplimentare legate de diverse manifestări, dezbateri sau proiecte, cu activităţi legate de voluntariat, fie individuale, fie alături de echipe frumoase, am fost invitată şi am călătorit peste mări şi ţări, am acumulat alte experienţe şi mi-am îmbunătăţit percepţia despre lume şi oameni; am promovat România peste tot unde am fost, am explicat unor oameni că nu suntem barbari şi încă mai avem de reparat erori şi mai avem puţin până ne schimbăm mentalitatea; mi-am făcut prieteni noi, dar şi duşmani, dar fiecare dintre aceştia mi-au dăruit cu voie sau fără voie, fie încredere, fie un „şut” spre înainte; am „căzut”, dar m-am ridicat a doua zi, am plâns, dar mi-am şters lacrimile mergând mai departe. Activitatea de blogging m-a implicat sufleteşte mai mult ca oricând. Nu am câştigat niciun ban din asta, dar mi-am pus în fiecare rând şi cuvinţel, sufletul, energia şi timpul. M-am implicat în campanii sociale sau civice, în măsura în care s-a putut, am ajutat şi eu cu ceva. Am scris 65 de articole pe blogul Adevărul, nelimitându-mă neapărat la domeniul meu profesional, ci la simplele opinii pe care le-am gândit la momentul respectiv. Unele bune, altele mai puţin apreciate, dar au fost gândurile mele pe care mi le asum.

Citeste jurnalul meu complet pe: adev.ro/nhe4yj