Da, chiar aşa! ce să mai spun şi eu? s-a spus suficient ieri.
Astăzi, 3 noiembrie 2014, sunt incă sub efectul zilei de ieri. O zi cum nu se poate mai agitată, atât pentru militanţi, hoţi sau oportunişti, dar şi pentru electorii care au crezut mereu în democraţie şi exercitarea propriului drept.
Procentele, exit poll-urile sau alte estimări de la finalul zilei sau bucuria fiecărui candidat în parte contează mai puţin.
Cel mai mult contează:
– faptul că harta Romaniei este colorată în roşu, din nou, în Moldova şi Oltenia, în aceleaşi regiuni tinute secole întregi în saracie şi grav este că sărăcia accentuată se resimte în secolul 21 şi nu în Evul Mediu;
– că mare parte din populaţia rurală (şi nu numai) votează încă în spirit de gloată, fie de teamă să nu afle primarul sau de teamă că nu mai primesc ajutoarele guvernamentale sau ajutoarele sociale;
– că tinerii nu pot face încă comparaţii între Rău sau Bine (nu că ar fi existat vreodată bine în ţara noastră), că sunt dezinteresaţi şi nu percep faptul că viitorul stă chiar şi într-un vot care în aparenţă nu ar conta;
– că mare parte dintre intelectuali au prea multe convingeri care nu le aparţin sau, cine ştie, din prea multă naivitate, credulitate ori preaoportunism partidic;
– că diaspora a fost batjocorită voit? nu numai că au avut prea puţine secţii de votare, dar au fost trimise în toată lumea doar 600 mii de buletine de vot???? păi dragi guvernanţi, atâţia cetăţeni români avem peste hotare? de când a devenit un scrutin din 2009 etalon oficial statistic? dar poate atunci, mare parte din cetăţeni a avut dureri de şale, însă între timp le-au trecut durerile. V-aţi bătut joc şi nu cred că e cazul să le cereţi clemenţă. DAţi-vă demisia toţi! ar fi mai bine!
– că studenţilor li s-a pus la dispoziţie o singură secţie de votare?????????? ou, ou, b(ou), lelică
– că un primar disperat de prin Vrancea a fugit cu tot cu ştampile de l-au găsit numa` cu 112 sau că alţii au distribuit până şi cardurile de sănătate în faţa secţiei de votare; sau că de la o altă secţie au dispărut vreo 40 de buletine de vot; clar sună a disperare.
iar
-mademoiselle lady von loving Oprişan avea o poşetă de la Prada, de numai o baretă ar fi fost suficientă pentru acoperişul casei unei familii calamitate de la Răstoaca;
Ce ar mai fi de zis?
Toată ziua de ieri nu m-am dezlipit de computer şi am urmărit instantaneu firul evenimentelor. Nu mi-amintesc să mai fi făcut asta vreodată cu atâta patos. Dar ştiţi ce m-a determinat? Lacrimile şi furia de la prima ora de dimineaţă când am citit un articol despre ce se întâmplă la Paris. Brusc m-au cuprins lacrimile de bucurie pentru exemplul de patriotism al celor de acolo şi nu numai, dar mai târziu, furia pentru sabotajul creat de MAE.
Ei bine, domnule dragă candidat şi prim ministru, eu sunt convinsă că aţi fi putut găsi un răspuns mult mai bun pentru diaspora, nu ca acela de aici, iar televiziunea lui Ghiţă, aseară pe burtieră, minţea cu neruşinare că diaspora este de partea dumneavoastră. Cred că aţi avut o strategie greşită şi le doresc lor, celor din diaspora să se enerveze şi mai tare în turul 2 şi să se aşeze la coadă mai de dimineaţă. Iar dacă nu le asiguraţi drepturile, dvs. ar trebui să vă mutaţi rânjetul în Botswana!
Dezvăluiri învăluite 