Raze de soare, de toamnă
Încâlzesc sufletul amorţit, purpuriu,
Frunzele aştern pământul
În culori arămii.
Formează pături şi movile,
Acoperă chiar şi asfaltul prea gri,
Dar Soarele în preumblarea lui,
Mai încălzeşte un suflet, sau poate
O frunză verde rămasă-n târziu.
Priveşte cum frunzele cad,
Formează o pătură ce cade pe tine,
Păşeşte agale-n culori arămii
Şi simte doar toamna din tine!