Sânziene și solstițiu de vară

Nu știu la voi cum este dar, pe la mine astăzi, cu ocazia solstițiului de vară și a sânzienelor, a fost cam frig, iar spre seară, a început să plouă. La această oră încă mai plouă, așa că nici Ziua cea mai lungă nu s-a văzut cum trebuie, nici sânzienele nu cred că au curaj să bântuie noaptea cea mai scurtă!

Totuși! Astăzi, și la noi la Focșani s-a întâmplat un eveniment frumos, organizat de fete inimoase (Cazaciuc Corina-Mihaela
Diana Păduraru-Coban, Vlasceanu Elena) cu sprijinul Ateneului Popular și Muzeului ”Trepte de Istorie”. O sărbătoare ”lipită” seriei de manifestări cu titlul ”la Bouse Roumaine” și care a ajuns să fie sărbătorită în 48 de țări, în peste 100 de orașe de către românii de pretutindeni ce, din punctul meu de vedere, merită înscrisă în patrimoniul UNESCO, cât timp reflectă identitatea noastră națională.

Am ascultat o frumoasă istorie a tradițiilor, obiceiurilor, etimologia și legenda Iei românești, am studiat expoziția de ii autentice din colecțiile personale ale diverselor persoane care au contribuit la organizarea evenimentului, iar ceilalți invitați au avut ocazia să se bucure de sărbătoare, chiar și în ciuda vremii urâte de afară, de o sesiune foto acordată prin bunăvoința fotografilor profesioniști prezenți pe ”Trepte de Istorie”. Le mulțumim!

Foto by: Tiberiu Dima

Foto by: Doru Sava

Foto: Arhiva personală

Românii din Bulgaria şi Serbia

Fie că se consideră români, vlahi, vlasci, basarabeni, moldoveni, ucrainieni depinde de fiecare în parte, însă sufletul românesc dacă îl au, cu siguranţă nu îl atestă niciun document istoric şi nici un tratat, sufletul nu îl fură nimeni. El rămâne, indiferent de vremuri şi conflicte, indiferent ce se decide la masa tratativelor. Unii se lasă asimilaţi, alţii cu încăpăţânare păstrează limba, tradiţia, cultura şi nu numai atât, chiar o transmit mai departe.

“Sunt un român din Bulgaria”

Despre românii din Bulgaria ori Serbia nu se prea vorbeşte. Poate greşesc, dar ştiu sigur că nu atât de mult precum se vorbeşte despre ceilalţi rămaşi dincolo de Prut sau Nistru. Românii din Timoc, fie că sunt din Bulgaria, fie că sunt din Serbia, se simt neglijaţi, se simt marginalizaţi, mult prea asimilaţi şi aproape fără drepturi etnice în ţara în care istoria i-a determinat să rămână. Am cunoscut câţiva recent, în urma deplasării în zona Timocului,

Citeste mai mult: adev.ro/npieuu