Modificări demografice urbane în România

Multă lume ştie că vara aceasta s-au publicat datele Recensământului Populaţiei şi locuinţei efectuat la 20 octombrie 2011! În acele zile a fost o întreagă nebunie! Conferinţe de presă şi toată mass media a făcut „boom”! S-au publicat prin presa scrisă sau virtuală diverse comunicate, date, creşteri, scăderi, rapoarte!

Ei bine, astăzi, am avut şi eu nevoie să actualizez nişte texte cu nişte date şi am constatat că datele statistice oficiale care s-au primit, precum şi comunicatele sau articolele de presă, nu sunt suficiente şi prea brute. Nu am găsit ce căutam. Aşa că am mai calculat eu niţel nişte procente şi am refăcut nişte clasificări, că doar nici la LOTO nu ai cum să câştigi din prima, cu un bilet simplu. Ar fi chiar culmea să îţi pice toată suma pleaşcă şi fără muncă :D.

Astea fiind zise, să trecem la treburi serioase.

Populaţia României  a scăzut cu 1.559.333 de locuitori din 2002 până în prezent. Aţi aflat că acum e aproape 20 de milioane, mai precis 20.121.641 locuitori. O dată ce scade populaţia, scăderile se pot observa la mai mulţi indicatori, precum rata natalităţii sau a bilanţului natural, dar se produc  modificări şi în structura populaţiei. De pildă am constatat că a scăzut ponderea românilor de la 89,5% la 83,45%, a maghiarilor de la 6,6% la 6,1%, dar şi a germanilor de la 0,3% la 0,1% în cadrul populaţiei totale, în timp ce a crescut uşor populaţia rromă, de la 2,5% la 3,08%. Cu siguranţă, aceste descreşteri nu se datorează neapărat scăderii natalităţii, cât mai ales pe fondul creşterii migraţiei externe, în ţări precum Spania, Anglia, Italia, mai puţin Germania, toate bazate pe fondul crizei economice şi deplasării forţei de muncă a populaţiei active spre ţări cu economie stabilă.

Populaţia urbană în România reprezintă 53,96% din populaţia totală şi locuieşte în 320 de oraşe ce totalizează 10.858.790 locuitori. Lipsa investiţiilor în oraşele mici şi mijlocii, disparităţile economice regionale, lipsa polilor economici de dezvoltare regionali, determină depopularea multor oraşe ale ţării, fie datorită unui curent migraţional către capitală, fie către alte spaţii europene, dar şi o retragere a unui segment de populaţie, mai ales cel din rândul populaţiei de peste 60 de ani, către mediul rural, departe de zgomotul urban. Desigur că, factorii demografici dinamici au caracter zonal şi local.

Din anul 2002 şi până în prezent, s-au produs

Nesimțire urbană…

După amiază frumoasă și liniștită de duminică. Am ieșit să mă plimb cu bicicleta. După multă vreme în care nu am mai știut dacă pot merge pe așa ceva, după mult timp în care am lenevit în confortul mașinii, ce frumos m-a transportat cu propria-mi îndemânare oriunde mi-au fost dorințele. Am explorat prin oraș câteva trasee prielnice, departe de zumzetul urban, cu teama de a nu face febră musculară, dar tot răul spre bine! Măcar, după fiecare febră se știe ce mușchi au fost puși în funcțiune.

Eram atât de fericită în exercițiul meu de echilibristică încât,