Sânziene și solstițiu de vară

Nu știu la voi cum este dar, pe la mine astăzi, cu ocazia solstițiului de vară și a sânzienelor, a fost cam frig, iar spre seară, a început să plouă. La această oră încă mai plouă, așa că nici Ziua cea mai lungă nu s-a văzut cum trebuie, nici sânzienele nu cred că au curaj să bântuie noaptea cea mai scurtă!

Totuși! Astăzi, și la noi la Focșani s-a întâmplat un eveniment frumos, organizat de fete inimoase (Cazaciuc Corina-Mihaela
Diana Păduraru-Coban, Vlasceanu Elena) cu sprijinul Ateneului Popular și Muzeului ”Trepte de Istorie”. O sărbătoare ”lipită” seriei de manifestări cu titlul ”la Bouse Roumaine” și care a ajuns să fie sărbătorită în 48 de țări, în peste 100 de orașe de către românii de pretutindeni ce, din punctul meu de vedere, merită înscrisă în patrimoniul UNESCO, cât timp reflectă identitatea noastră națională.

Am ascultat o frumoasă istorie a tradițiilor, obiceiurilor, etimologia și legenda Iei românești, am studiat expoziția de ii autentice din colecțiile personale ale diverselor persoane care au contribuit la organizarea evenimentului, iar ceilalți invitați au avut ocazia să se bucure de sărbătoare, chiar și în ciuda vremii urâte de afară, de o sesiune foto acordată prin bunăvoința fotografilor profesioniști prezenți pe ”Trepte de Istorie”. Le mulțumim!

Foto by: Tiberiu Dima

Foto by: Doru Sava

Foto: Arhiva personală

Românii din Bulgaria şi Serbia

Fie că se consideră români, vlahi, vlasci, basarabeni, moldoveni, ucrainieni depinde de fiecare în parte, însă sufletul românesc dacă îl au, cu siguranţă nu îl atestă niciun document istoric şi nici un tratat, sufletul nu îl fură nimeni. El rămâne, indiferent de vremuri şi conflicte, indiferent ce se decide la masa tratativelor. Unii se lasă asimilaţi, alţii cu încăpăţânare păstrează limba, tradiţia, cultura şi nu numai atât, chiar o transmit mai departe.

“Sunt un român din Bulgaria”

Despre românii din Bulgaria ori Serbia nu se prea vorbeşte. Poate greşesc, dar ştiu sigur că nu atât de mult precum se vorbeşte despre ceilalţi rămaşi dincolo de Prut sau Nistru. Românii din Timoc, fie că sunt din Bulgaria, fie că sunt din Serbia, se simt neglijaţi, se simt marginalizaţi, mult prea asimilaţi şi aproape fără drepturi etnice în ţara în care istoria i-a determinat să rămână. Am cunoscut câţiva recent, în urma deplasării în zona Timocului,

Citeste mai mult: adev.ro/npieuu

„Săptămâna bibliotecii adjudene”

O manifestare frumoasă şi interesantă, ce investeşte în cultură, ştiinţă şi educaţie la care am avut şi eu onoarea să particip alături de domnul Alexandru Mironov. Vă ataşez linkul către articol

http://alexandratataru.ro/mironov-la-saptamana-bibliotecii-adjudene/

sau aici: http://www.ziaruldevrancea.ro/educatie/1588809576-alexandru-mironov%2C-la-%E2%80%9Cs%C4%83pt%C4%83m%C3%A2na-bibliotecii-adjudene%E2%80%9D.html

Sunteţi invitat… e moca bre…!

De câte ori mă uit la ştiri şi la tv în general, mă apucă nervii! Evident că ştiţi de ce! Pe de o parte că aflu muuuuuuuuuuuuuuuulte aberaţii care se întâmplă prin ţară, multe “je…m`en`fişuri” exercitate, dar pe de altă parte mi se deschid nemulţumiri latente, care, rămase undeva din lipsa de timp de a le dezvolta, le redeschid spre detaliere.

Printre rânduri, la ştirile sportive, se anunţă că Mircea Sandu s-a enervat! cam târziu zic eu! De ce s-a enervat? S-a enervat pentru că toată lumea vrea şi aşteaptă invitaţie şi este cazul să se mai cumpere şi bilete pentru supravieţuirea cauzei! AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA… păi acu te-ai trezit Mircică? Dar de ce bre să scuteşti câţiva “capi” politicieni? Ce? Nu au suficiente venituri încât să-şi plătească “beletu`” şi să contribuie la bunăstarea economică a clubului? … tot oamenii de rând să plătească? Mă întreb, ca şi paranteză, dacă politicienii au plătit la moaştele Paraschevei contribuţia respectivă… (doar ca paranteză).

Şi uite aşa, nu că m-ar interesa starea fotbalului, pentru că nu ăla îmi plăteşte mie ratele la bancă, mă gândeam aşa, că şi instituţiile de cultură ar trebui să supravieţuiască prin cumpărarea de bilete şi nu aşteptarea doar de invitaţii, eventual personalizate: “Dragă domnule, domniţă X, te rugăm frumuşăl şi insistent să vii la teatru, la conshert, e moca bre, nu te stresa că nu ai bani”!

Dacă nu aţi avea 10 lei pentru bilet, cine v-ar mai putea juca piesa pe scenă? Chiar trebuie să ne lăsăm între noi să murim dintr-o continuă luptă cu supravieţuirea? Logic că e aiurea să scoţi 50 de lei de fiecare dată să vezi un Beligan, dar scoţi chiar şi 80 de lei când vine unu` de pe la Bucureşti, fie el şi NO Name… Dar cultura provincială oare cum ar trebui să existe şi să supravieţuiască? Doar cu banii de la bugetul local? Aia se duc pe gropile veşnice şi şantierele neterminabile sau pe asistaţii veşnic restanţieri… printre altele! …

Cumpăraţi un bilet, nu mai aşteptaţi invitaţie!

Foto: prelucrare după http://www.slideshare.net