Paler, „Autoportret într-o oglindă spartă”

O altă carte a lui Octavian Paler, scrisă în anul 2004, ediţia a III-a de la Editura Polirom în 2010. Are doar 239 de pagini în format mic şi este la fel de plină de fragmente din viaţa sa, la fel de plină de idei şi gânduri ale sale, unele dintre ele regăsindu-se şi în alte volume ale sale şi despre domnia sa. Vă recomand această carte, în cazul în care nu aţi citit-o, pentru dimineţile şi serile de week-end şi de minivacanţă, începând de mâine, în cazul în care nu aveţi vreun proiect impresionant de petrecere a timpului.

Scrisă cu 3 ani înainte să moară, Paler îşi rememorează viaţa, copilăria, adolescenţa, maturitatea, îşi scrie amintirile mai mult sau mai puţin plăcute, se autoanalizează şi, fără să regrete cele trăite, chiar scriind îşi pune mereu întrebările ce ne macină şi pe mulţi dintre noi.

Cartea începe cu un motto destul de sugestiv al lui Cesare Pavese: „Există o singură plăcerea, aceea de a fi viu, tot restul e mizerie”. Paradoxal, autorul frazei s-a sinucis. Ideea sinuciderii, de altfel, nu neapărat în stilul lui Cioran, este adusă deseori în discuţie de autor, mai degrabă în sensul de mit al laşităţii pentru viaţă, ori invers, al ideii de prea mult curaj.

Dar de ce să fii atât de laş să nu ai puterea să te lupţi cu himere, cu propria ta personalitate, să răzbeşti prin hăţişuri şi să dai dovadă că viaţa nu e un complex de frici şi neputinţă, ci de spaţiu temporal în care te reinventezi şi te adaptezi pentru a trece bariere, fie ele şi mocirlite.

Ideea despre moarte este o idee prezentă atât în carte, cât şi în mintea multora dintre noi. Te întrebi deseori pentru ce atâta muncă şi chin să construieşti dacă până la urmă tot se rupe legătura cu spaţiul real. Poate, după cum spune autorul, ideea despre moarte nu ar fi fost prezentă, „… dacă eram ca mama, un om religios. Pe ea moartea nu a preocupta’o niciodată. Tot ce se întâmpla, inclusiv moartea, era în logica ei, hotărât de Dumnezeu, deci indiscutabil”.

Totuşi, lipsa de preocupări nu poate caracteriza pe cineva care gândeşte mereu şi despică toate firele până la stadiul de nanomer.

Cred că frica de bătrâneţe şi de moarte este omniprezentă. Pe măsură ce înaintăm în viaţă învăţăm să ne suportăm amintirile, să ne hrănim cu cele frumoase, să le estompăm pe cele urâte, devenim mai educaţi, mai înţelepţi, mai ponderaţi în crizele de personalitate şi manifestare a orgoliilor, dar, probabil că atunci când vom ajunge aproape de stadiul final, vom sparge oglinda şi vom încerca să ne jucăm cu acest puzzle din cioburi sparte şi ne vom întreba precum autorul: „Ce am lăsat în urma mea? o biografie sau un destin?”

Vom încerca să ne trăim atunci prezentul, pentru că viitorul nu ne mai rezervă decât iluzia vieţii veşnice!

palerPolirom

 

Anunțuri

11 gânduri despre &8222;Paler, „Autoportret într-o oglindă spartă”&8221;

  1. Ce e viata ,altceva decat un sir de intrebari ? Intram in ea prin a ne intreba ce vom face si iesim intrebandu-ne ce am facut ! In tot acest timp, ne dorim sa-i pese cuiva de ceea ce vom face si la urma speram sa mai existe cineva caruia sa-i pese macar de ceea ce am facut, dupa ce noi vom disparea. E un fel de a ne „prea”-lungi viata prin viata altora ! Pentru ca de fapt nu se traieste in prezent decat cu gandul la viitor. Si cand se moare, se moare tot cu gandul la viitor. La viitorul trecutului nostru !

  2. Cred că te focalizezi prea mult pe Paler
    Care în ciuda scrierilor şi gîndurilor exprimate ici-colo,
    s-a strecurat-şerpuit mult prea „foarte CONFORM” condiţiilor Terorii şi Crimelor Comuniste
    în ciuda multelor „neplăceri” (reale) pe care le-a avut .
    Ce-ar fi să încerci să pomeneşti despre PAUL GOMA
    Mult mai puţin spectaculos, mai puţintel filozofico-intelectual,
    mult mai puţin „iubit”(ca să nu spun invers)
    şi în continuare EXILAT din România ( nu e Ciudat ?)
    DAR unul dintre puţinii OAMENI ADEVĂRAŢI ai acestei „ţări” !!!
    Un român ostracizat „INTERZIS” AZI în România de 25 de ani,
    Care bolnav şi uitat nu mai are multe zile de spus şi „vociferat” !!!
    E TIMPUL !

  3. Domnule Mihai,
    Avînd în vedere că PAUL GOMA
    Este subtil ţinut exilat, „interzis” aici, ostracizat, insultat, UITAT
    DAR mai ales
    Cînd „peisajul” românalicei este Absurd Total Absolut
    năclăit-infiltrat desfigurat desfiinţat SUFOCAT de post-securişti-comunişti
    politruchişti şi intelectuali politicoşi băieţi credincioşi de Cas(s)[T]ă şi consilieri diverşi
    de diverşi diverşi ciudaţi şi super grozav inventaţi de SISTEMUL a tot Triumfător
    OARE CUM s-ar putea simţi PAUL GOMA aici ?
    Dar Dumneavoastră ???

  4. Atîta TIMP cît
    Paul Goma nu este COMPLET repus în Drepturi şi DES-Păgubit
    şi lăsat să se exprime fără să fie SCUIPAT
    DA ! Paul Goma este O VICTIMĂ !
    Nu este singurul, singura Victimă !
    Dar Este aproape Singurul care Are CURAJUL să spună în Gura MARE
    Adevăruri care îi şi VĂ deranjează pe TOŢI.
    DOAR CĂ
    după cît mi se pare s-a ajuns Acolo unde s-a dorit planificat
    este Bolnav, dacă nu foarte Bolnav, PAUL GOMA, şi iată momentul cînd tovarăşi ca dumneavoastră ne Vor face teoria libertăţii şi democraţiei din HAZNAUA ASTA,
    nu-i aşa, ACUM
    E bine venit !
    DAR, precum remarcaţi,
    Deocamdată NICI măcar !
    Domnule Mihai,
    cred că nu realizaţi încă suficient (de bine)
    ceea ce a însemnat COMUNISMUL
    şi mai ales POST-Comunismul !!! şi CEEA CE mai înseamnă !!!
    şi vă daţi „Deştept” !
    dar puţintel cam prea Mult ca să NU mai vorbim niţitel despre Una şi Alta,
    Direct şi pe ŞLEAU !

  5. Mă scuzaţi DOAMNĂ Rica !
    Discuţia rămîne deschisă indiferent de Gen sau SEX, sper !
    Azi fiind la modă toate-mbîrligate minunat atent nimic nu mai contează
    Cum,
    PAUL GOMA
    NICI !
    Sper să nu VĂ simţiţi un/O victimă !

    • Aveti dreptate ! Mie nu mi s-a parut ca am zis ceva rau. Dar daca dvs. considerati asa atunci asa o fi !
      Imi cer mii si mii de scuze !

  6. @Mihai şi/&/sau Rica
    Poate ne explicaţi, vă rugăm, puţintel mai clar ceea ce aţi dorit să spuneţi,
    nu doar ca toţi să începem să ne cerem scuze unii altora, dar că să priceapă mai limpede şi mai luminat întreg tot poporul muncitor cum ar fi trebui CORECT interpretat afirmaţia dvs. înţeleaptă:
    „E timpul ca Paul Goma sa nu mai fie o victima. Nu stiu insa daca i-ar placea chestia asta !” ?
    Întru bună înţelegere între oameni, popoare, specii, animale şi flori !

    • Dar ati avea oare deschiderea sa intelegeti ? I-a placut sa fie victima si ii place si acum. E adevarat ca a si fost tradat de colegi intr-un anumit moment, dar nici nu a vrut sau stiut sa-i aiba aproape.
      Sint sigur ca stiti aceste lucruri ca si faptul ca nu a fost singurul scriitor anticomunist, de fapt mai mult anticeausist din acea epoca. Ce se intampla azi ? Ceva ciudat, evident, dar cred ca are si el o parte din vina in aceasta complacere, repet cuvantul, in calitatea masochist-placuta de victima.

      • „Duduie” Mihai în lanţurile aceloraşi slogane de baltă fetidă „revoluţionar-originală”.
        Cu astfel de gîndire simplistă de baltă post-comunistă
        radiografia analizei dumneavoastră scoate în evidenţă
        O mereu aceeaşi TARĂ deficienţă a încrîncenării sistematice în veşnicele clişee bătătorite
        ale discursului intelectualicist politicos corect LAŞ post-comunist, care caută
        explicaţii diagnostice şi fofilări din calea Adevărurilor care DOR.
        Astfel, avînd în vedere privirea dvs. sincer-obiectivă „despre” şi „în”,
        cred că dialogul despre PAUL GOMA de-aici şi acum, va continua cu mare dificultate
        riscînd inflamări inutile cu astfel de abordări-viziuni-interpretări-limitări înfiorător limitate
        reducţionist-generalizatoare-amalgamante atît de bine-venite ajutătoare SISTEMULUI
        care v-a hrănit şi îndoctrinat, distrus şi laminat Creierul, fiinţa, cultura Sufletul şi
        Deschiderea Orizontul Curajul şi Îndrăzneala.
        Rămîneţi cu bine, prizonier/prizonieră clar-clară a viziunilor induse şi luminoase-întunecăcioase.

  7. Dialogul nostru despre Paul Goma ramane sa fie de aici inainte monologul dvs.
    Oricum, subiectul era o carte a lui Paler, de care v-ati agatat ca sa vorbiti de Goma.
    Ramane sa-l gasiti pe Goma si in „Razbunarea geografiei”. Cu putin efort, mestecand si amestecand vorbe, s-ar putea sa reusiti si performanta asta !

Mi-ar plăcea să-ţi ştiu părerea...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s